Poneiul roz


La spartul targului, dupa ce problema de interes national a poneiului roz cu zvastica la pupa, a fost dezbatuta in lung si-n lat, m-am hotarat sa imi dau si eu cu parerea. Nu am urmarit lungul sir al talk- show-rilor, am pescuit doar cateva imagini si principalele ,sa le spunem, „analize”.

Scolareste, as putea identifica doua paliere ale problemei poneiului : unul al expresiei pur artistice si unul al mesajului purtat de obiectul in discutie, cu toate ca cele doua nu pot fi separate cu adevarat. Cei care au sustinut cu tarie ca „opera” ( sau ce s-o fi dorind) este lipsita de valoare ( chiar mai mult este o anti-valoare ) sunt probabil ramasi (cu judecata estetica) pe la 1900 toamna si asta inca in spatiul romanesc, caci un Aubrey Beardsley (de pe la sfarsitul sec al XIX-lea) i-ar fi scandalizat cumplit. Recunosc, din punctul acesta de vdere si eu sunt un retrograd, pictorul meu preferat este C. D. Friedrich, asa ca nu are cum sa ma emotioneze nimic din ce a expus I.C.R. la New York. Daca nu imi place, asta nu inseamna ca o sa dau cu pietre ( imi vine in cap o gluma ,pe care am auzit-o demult, a unui profesor de istorie cu privire la geneza operelor de arta contemporane : ” un zapacit scuipa pe o panza, isi sterge bocancul plin de noroi, mai amesteca ceva culori cu o pensula si iata tabloul ). Rezumand : nu sunt snob sa ma minunez la o lucrare pe care nu prea o inteleg, dar nici ingust sa ma apuce revolta.

Cu privire la mesajul transmis, intelesul sta in ochii privitorului. Iata la ce m-a trimis pe mine: tirania consumismului si a starii de spirit aferente. Aproape in fiecare zi imi plimb copilul prin parc, nu am putut sa nu abserv ROZUL rolelor, al papusilor, al carucioarelor, al hainelor, al poneilor etc ( evident in cazul fetitelor ). Poneiul roz este simbolul societatii de consum imbiind spre fericire si scaderea IQ-ului, iar zvastica este simbolul unui regim tiranic, iata deci ca poneiul roz ar putea fi o ironie la adresa consumismului.

Nu stiu ce o fi vrut sa spuna artistul ( daca a vrut sa spuna ceva ), dar eu asta am inteles.

7 comentarii la “Poneiul roz

  1. inraspar spune:

    Apreciez sinceritatea in afirmarea limitelor si preferintelor artistice.Problema valorii in arta este discutata la noi in relatie ideologizata cu cea a spiritului national (ca amprenta absolut necesara desi neclara,fara de care produsul artistic trece in derizoriu)si,in acelasi timp,fara a acorda autonomia (macar simbolica)campului artistic.Valoarea din interiorul campului difera de cea din afara (data de popularitate,vanzari etc)cum observa Bourdieu,deci e o falsa problema sa ne mai dam de ceasul mortii ca sa le impacam,doar nu suntem in epoca educarii cu orice pret a maselor sau a simplificarii culturii inalte pe intelesul copiilor?Ori chiar suntem,ca I am out of here…Mai stau putin ,pret de doua observatii :cultura nu mai inseamna totalitatea operelor canonizate,a ideilor valoroase etc ci sensurile pe care le producem in relatia cu lumea in care traim -precum si procesul acesta-(macar atat sa ne invete studiile culturale); arta ironizeaza, socheaza, parodiaza, transmite emotii etc dar (nu) mai consolideaza moral (spuneti-mi,ce-i morala?)…

  2. lascaris spune:

    Frumos spus Inraspar, poate te citesc si „aparatorii valorilor nationale”.

  3. Lascarica spune:

    ROZUL rolelor, al papusilor, al carucioarelor, al hainelor, al poneilor: toate contribuie la rozul vietii.

  4. lascaris spune:

    Lascarica,de ce imi doresti raul?Eu practic o subversiune estetica,nu ma amestec in politicale…

  5. Lascarica spune:

    Uneori mai practici si cate o subversiune gramaticala…😉

  6. lascaris spune:

    Intr-adevar,aliteratia „rozul rolelor” sugereaza o imagine de cosmar.

  7. drcraciun spune:

    Uite, eu chiar comentam de curand pe blogul Inczei Klara, ca eu nu prea tind sa „vad” simboluri si metafore peste tot si este chiar mai bine in psihiatrie sa fim asa, cat mai precisi si cat mai concreti, si filozofiile sa le lasam pentru hobby (daca il avem, ca nu e obligatoriu) pentru dupa servici. Chiar si Freud spunea „sometimes a cigar is just a cigar”, asta plus inca unul sint cele 2 citate din el care chiar imi folosesc mie in munca de zi cuzi (restul din el e doar poezie istorica romantica din punctul meu de vedere si nu numai al meu). Celalat citat este: sanatatea (minatala)= abilitatea sa love+ work.

    Daca vrei /vreti sa cititi chiar inceputul uni caz interesant pe care l-am vazut azi, l-am scris la mine pe blog sub denumirea de Afganistan 2.

    Poneiul asta pentru mine, desi imi place pony skin sa o ating la diverse obiecte de marochinarie (nu sa o si cumpar sau port totusi), este doar o jucarie relativ dragalasa.

    Culoarea roz mie nu mi-a placut niciodata pana cand de curand am vazut pe cineva imbracat intr-un sweater de culoarea dusky rose si m-am indragostit pe loc atat de culoare cat si de cel care o purta (nu stiu nici acum si nici nu cred ca prea conteza cu adevarat de cine m-am indragostit primul, de culoare sau de el).

    Uite dusky rose (desi aici pare un pic cam prea violet, in real life e chiar un roz prafuit stins foarte discret, de loc tipator sau suparator, si catifelat) http://www.colourlovers.com/color/C06078/dusky_rose

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s