Agora


Rareori mi se întâmplă să îmi placă un film. Mă  uit la tot felul de filme (cu pretentii sau fără), însă nu mi produc vreo emotie deosebită .  Acesta mi-a atins niste corzi sensibile.

Mai întâi datele seci : Anul lansării- 2009 ; Regizor – Alejandro Amenábar ; Scenariul – Alejandro Amenábar şi Mateo Gil. În privinţa actorilor nu îi înşir pe toţi, personajul principal,  Hypatia, a fost jucat de Rachel Weisz..

Filmul recrează posibila viaţă a Hypatiei, unica femeie filozof din antichitate, despre care nu se ştie mare lucru, căci nişte idioţi i-au ars opera.

Povestea  În secolul IV Egiptul se afla de mult sub stăpânire romană, iar Imperiul îşi trăia ultimii ani. Totul se învârte în jurul unei noi biblioteci a Alexandriei (vechea şi marea bibliotecă fusese incendiată), unde erau păstrate textele ştiinţei antichităţii. Biblioteca era centrul cultural şi religios (templu al tuturor zeităţilor păgâne) pentru  populaţia Alexandriei care încă mai credea în vechii zei şi urma modelele culturale (inclusiv vestimentaţia) antichităţii greco-romane.

Hypatia preda ştiinţe (filosofie, astonomie, matematică) la ultima şcoală din Alexandria organizată după modelul clasic al antichităţii. Evident a provocat emoţii puternice în rândul cursanţilor (nu cu mult mai tineri decât ea).

Antichitatea îşi trăia însă ultimele zile, sfărşitul fiindu-i grăbit de creştinism (mai ales de cresţini). Foştii sclavi şi urmaşii acestora, precum şi membrii claselor sociale inferioare, dintr-o dorinţă funciară de răzbunare, folosesc creştinismul pentru a răsturna ordinea vechii lumi.

Aristocraţia, nostalgică a vremurilor trecute, civilizată şi îmblânzită, se întreba de unde a răsărit puzderia de creştini şi îşi amintea vremurile când creştinii erau aruncaţi la lei în arenă. În amintirea superiorităţii sale şi a dreptului de a ucide fără nici un fel de răspundere aristocraţii pun la cale un măcel al creştinilor din Alexandria, care însă nu iese chiar cum şi-ar fi dorit, ba dimpotrivă. Aristocraţii sunt nevoiţi să se retragă în Templul Serafic, apăraţi de o armată firavă, care mai mult simbolic reuşeşte să ţină gloata la distanţă. Împăratul pentru a calma spiritele le acordă asediaţilor graţierea în schimbul dreptului creştinilor de a intra în Templul Serafic (care era bibliotecă totodată) şi de a face ce consideră ei de cuvinţă. Hypatia, împreună cu ceilalţi asediaţi fug în grabă luâd cu ei tot ce puteau căra, însă majoritatea manuscriselor, instrumentele ştiinţifice, statuile greceşti, romane şi egiptene (ale zeităţilor) rămân pe loc pentru a fi vandalizate.

După ani, unul din foştii studenţi ai Hypatiei, trecut la creştinism ajunge guvernator şi un altul episcop creştin. Hypatia îşi continuă cercetările ajutătă de un sclav bătrân şi fidel. Un preot creştin exaltat şi răzbunător doreşte ştergerea oricărei urme a vechii ordini, răstălmăceşte cuvintele Bibliei şi porneşte o adevărată mişcare populară prin care nu doreşte altceva decât puterea politică.

Hypatia, femeie, aristocrată, învăţată, refuză creştinarea şi este acuzată de vrăjitorie şi tot felul de alte absurdităţi (obsesii bolnave ale unor creştini, bine reprezentate în Evul Mediu, care însă au făcut multe victime). Hypatia este capturată şi condamnată la lapidare (ucidere cu pietre). Un fost sclav, eliberat chiar de Hypatia, o sugrumă pentru a o scuti de o moarte chinuitoare şi umilitoare.

Întreaga operă îi este distrusă, astfel încât noi nu mai ştim mare lucru din gândirea ei.

De ce mi-a plăcut atât de mult filmul ?

         Eu sunt un paseist, atras irezistibil de sfârşitul marilor civilizaţii ;

         Panteonul eităţilor antichităţii, toate doctrinele religioase şi misterele aferente reprezintă valori ale spiritualităţii umane care s-au pierdut (ca realitate vie) ; cărţile de istorie, filosofie a religiilor etc nu pot reconstitui această bogăţie ;

         Biserica creştină a luptat din răsputeri să înlăture religiile păgâne, de multe ori s-au comis abuzuri şi exagerări

         Vechile religii s-au întâlnit la un moment dat cu creştinismul, transiţându-i o serie de idei şi obiceiuri ; mai târziu, creştinismul le-a transformat radical şi le-a negat rădăcinile. Această întâlnire în timp mie mi se pare fascinată. Când am vizitat Atena, am urcat (normal) şi pe Acropole, acolo o imagine m-a fascinat : alături de măreţele temple ale zeilor am văzut câteva biserici creştine (datând de la sfârşitul antichităţii), mici şi sfioase. Pentru o clipă am visat acele timpuri şi am văzut preoţii zeilor în templele lor, sărăcite însă, alături de primii preoţi creştini în modestele biserici de cărămidă roşie. Bisericile creştine aveau elemente arhitecturale direct derivate din tradiţia antichităţii (nu ca reproducerile de mai târziu, un pic cam chicioase) şi parcă erau mai încărcate de adevărată spiritualitate creştină decât mândrele catedrale de mai târziu.

         Confruntările teologice între creştini şi păgâni trebuie să fi fost fabuloase ;

         În sfârşit, filmul mi-a amintit ce înseamnă filosofia – căutarea unui răspuns raţional la o întrebare oarecare ce a răsărit spontan în mintea celui care gândeşte şi cum ar trebui să arate un profesor – un învăţat cu vaste cunoştinţe în permanent dialog cu sine şi cu studenţii săi.

Si un link catre trailer – ul filmului:

http://www.youtube.com/watch?v=RbuEhwselE0

Anunțuri

10 comentarii la “Agora

  1. we spune:

    eh, amenabar, apasa tare pe coarda emotionala:) filmul e intr-adevar misto si il vad ca un fel de warning la ceea ce se intampla acum – violence begets violence; ignorance is not bliss.

    hypatia nici macar nu se stie cum a aratat de fapt; din cat am citit, un portret al unei tipe din egipt cu vreo 200 de ani inainte de ea ii este gresit atribuit. povestea este ca a fost lapidata, in biserica, dar povestile astea trebuie luate cu un graunte de sare. dar da, parabolanii se pare ca au existat.

    daca te intereseaza perioada, sunt gramezi de carti despre – una care mi-a placut: http://www.amazon.com/Rise-Fall-Alexandria-Birthplace-Modern/dp/0143112511/ref=sr_1_1?ie=UTF8&s=books&qid=1270420170&sr=1-1

    autorii zic ca in perioada respectiva raison d’etre al Alexandriei ar fi fost insasi Hypatia. in fine, tipa nu a fost omorata pt. ca unii considerau ca pamantul e plat sau nu. ci pt. chestii politice – sugerate destul de evident in film.

    cred ca cel mi-a mult din film mi-a placut zoom-outul pe care il facea regizorul din cand in cand: de la scandalul agorei la linistea sferelor. obiectele celeste isi vad de treaba lor conform legilor lor indiferent de taraboiul de pe o planeta oarecare.

    confruntari teologice – pai „contra celsus” si alti origeni – e plina libraria de asa ceva. se foloseau sofismele la greu si de unii si de altii. minteau, inventau, era razboi psy- la greu.

  2. lascaris spune:

    Este clar ca si regiszorul a fost profund implicat emotional si interesat de perioada, caci altfel nu ar fi reusit.
    Or fi librariile pline de asa ceva la tine in SUA, dar aici mai greut. La noi este editura Herald care scoate carti interesante, in rest … Probabil ca cititorul roman nu are gust pt asa ceva, sau piata e prea mica. In SUA piata este uriasa, iar numarul celor care cumpara carti despre subiecte mai exotice este mare, chiar daca proportia este aceeasi.

  3. we spune:

    cred ca piata e prea mica, mult prea mica pt. populatia romaniei. si mai cred ca se traduc multe prostii usor vandabile.

    dar origene „contra celsus” ar tb. sa gasesti in BCU sau una similara.

    daca ajungi prin vreo tara vest-europeana, incearca FNAC – e un lant bine pus la punct.

  4. lascaris spune:

    Ehe .. imi amintesc cu mare placere de FNAC, Gibert Jeune si Gibert Joseph. Nu stiu cand o sa mai ajung. Viata personala este complicata.

  5. we spune:

    sa stii ca nu sunt librariile chiar asa de pline. in afara de web – amazon, unde gasesti ce vrei (usually), sau abe books – pt. cartile mai rare (astea le folosesc eu), librariile sunt deobicei ale unor lanturi. 2 din cele mari: Border’s si Barnes & Noble. ei, fiecare librarie se orienteaza dupa populatia care e posibil sa ii treaca pragul. asa ca vei gasi unele carti in cartierul meu, altele in orasul celalalt etc. si asta se vede mai ales la cartile specializate, care sunt atat de multe dar segmentele de piata pot fi mici functie de oras/zona.

    ca tot vorbim despre istorie, am gasit o monografie serioasa despre goti up in sacramento, la acelasi lant pe care il prefer (Border’s). nici cartea despre care iti ziceam nu am gasit-o aici. am luat-o din Boston. m-am apucat sa o frunzaresc si m-a frapat patosul autorilor. si am mai cascat ochii pe internet si am vazut ca nu este chiar atat de proasta. e buna pt. un amator. si tocmai patosul autorilor, care i-a enervat pe unii, pe mine m-a amuzat dar si l-am gasit potrivit.
    deoarece Alexandria intreaga a fost intr-adevar o minune a lumii, cum a fost construita, ce menire a avut, ce s-a intamplat in ea si dupa aia cum a fost distrusa sistematic si cu ura. si Alexandria nu ar fi fost posibila fara Ptolemei, care nu ar fi fost posibili fara Alexandru, care nu ar fi fost posibil fara Aristot. de asta sunt sigur. e uimitor sa vezi ordinea filosofica si lumea ideilor cum sunt implementate in lumea simturilor.

    vezi ca uneori fac fara sa vreau greseala: library-librarie:)

  6. we spune:

    asa. si daca nu te superi, mai balauresc un pic pe postul asta, ca subiectul mi-e drag.

    deci care era contextul: Hypatia s-a nascut ori in 350 (cand a murit Constans, ucis parca de un usurper) ori in 370, sub Valens, ultimul mare Roman. oricum ar fi, in 415 – anul cand a murit Hypatia – sef peste tulumba era Teodosie II. care era pro-crestini. si care…incidentally, construieste biblioteca Constantinopolelor – ca tot aia a Alexandriei era distrusa, nu?
    e interesant ce titlu pune Norwich in cartea sa (Byzantium) perioadei 410-455, deci cand si-a trait Hypatia ultimii ani: „Of heresies and huns”. Astea sunt importante pt. perioada aia atat de agitata: hunii, opriti in est de zidul lui Teodosie si ereziile, adica bataile dintre diversii sefi ai Bisericii. and guess what: una din ereziile la moda era nestorianismul (Nestor era seful bisericii din Ctinopole). caruia i se opunea…Cyril – cel al Alexandriei, ca tot pusese mana pe oras si o omorase pe Hypatia. Sfantul Cyril al ortodocsilor. Deci nenea din film nu era oricine, ci chiar unul din parintii fondatori ai Bisericii, care, dupa ce a pus mana pe Alexandria si-a intins gherutele spre Ctinopole – si a reusit prin Conciliul de la Efes, care era preten lui Cyril. l-au trimis pe Nestor sa manance scorpioni in desert.

    Deci sarmana Hypatia didn’t stand a fighting chance: perioada de casapiri reciproce intre diversii uzurpatori – iti dai seama cum erau numiti guvernatorii si ce echilibristica tb. sa faca pt. a isi mentine jobul, cand se schimba garda la Divan lunar?
    + o perioada f. agresiva a crestinilor, care, dupa edictul de la Milan, s-au pus pe treaba. si de lupte interne intre diversi bishops pt. putere, orase, bani, paraboleni si naiba sa ii ia. caci Cyril nu i-a rezolvat numai pe pagani si evrei. ci si pe unii numiti novatieni & declarati eretici.
    deci in perioada aia un Savonarola ajungea sfant! conditia era sa nu fie nebun de tot.

    + teodosie II era de fapt o carpa. a fost toata viata manipulat de sora-sa mai mare, Pulcheria. cum crezi ca erau numiti guvernatorii? faceai frumos la sora, te numea. erai pro-crestin, te numea.

    scuze pt. verboza, sterge-l daca ti se pare prea lung si plictisitor.

  7. lascaris spune:

    Elfule, ba dimpotriva, mi s-a parut foarte interesant. Cred ca este unul din cele mai bune si mai consistente comentarii de care am avut parte.

  8. we spune:

    nonsistente, ai?:)

  9. dumitruagachi spune:

    O frumoasa prezentare, sintetica si expresiva, tine de ”meserie”! Felicitari!

  10. lascaris spune:

    mi-a placut filmul, de aceea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s