Doctoratul. Ultimele evenimente


M-am apucat să scriu deoarece astăzi s-a întâmplat ceva bizar şi hazliu (atât cât poate un eveniment la parchet să fie) ce eu nu am mai întâlnit până acum (dar despre asta într-o postare viitoare).

Dar cum tot m-am aşternut pe scris să mă descarc şi de ultimele dezvoltări din viaţa mea. “Descarc” este cuvântul potrivit, căci totul s-a desfăşurat sub tot felul de presiuni.

Trebuie să îmi termin doctoratul. Nimic nou sub soare, am mai povestit despre aventura aceasta. Numai ca …. In acest an aveam termen limita (pe 30 iulie) fie il tremin, fie se termina tot (exmatricularea), presat de aceasta ameninţare, îmi iau inima în dinţi, las deoparte lecturile privind punctele divergente pe care le am cu coordonatoarea şi mă pun pe finalizat corecturile. Încă de anul trecut am început corecturile finale, însă m-am blocat asupra unor probleme în care eu şi profesoara avem puncte de vedere oarecum diferite; cum, în aceste condiţii, nu putem scrie nimic fără o documentare foarte solidă m-am pus pe studiat şi pe cugetat şi aşa am rămas blocat (fac şi rime). Blocajul m-a tinut câteva luni bune (vreo 7-8) şi cu disperare vedeam cum timpul se scurge şi sfoara se apropie de par… .

Presat de timp hotărăsc să pun stiloul pe hârtie (de fapt degetele pe tastatură) şi să scriu ceva, orice, pentru a ieşi din impas. Mă urnesc, scriu fără a crede că ce fac va rămâne în picioare. Între timp primesc (prin martie) un mesaj prin intermediar de la profesoară (chiar decanul baroului, care i-a fost şi el doctorand) – să iau legătura urgent cu ea. Nu o fac, căci nu aveam ce să îi arăt încă.

Acasă îmi expiră creditul în sensul că soţia mi-a spus clar şi răspicat că nu mai poate îndura regimul la care o supun: plec de diminiaţă şi vin seara, ocupându-mă tot timpul de altceva decât de familie (noi având doi copii, din care unul de doar un an, pe atunci chiar mai puţin). Practic am cam pus-o (mai degrabă ar trebui să folosesc cuvândul “redus-o”) în situaţia de a sta acasă şi a îngiji permanent odraslele 24 din 24.

Într-un final mă apropii de capătul tunelului şi la insistenţele unei colege de la facultate (doctorandă şi ea, aflată tot pe ultima sută) îmi iau inima în dinţi şi o sun pr profă. FURTUNĂ şi CATACLISM: “ce am făcut şi de ce nu am sunat până acum, chiar nu îmi pasă de doctorat?”, pai îmi pasă, dar … “nici un dar, fie apar cu teza în dinţi până la sfâşitul săptămânii, fie pot să nu mai vin deloc”. Dezastru, eu îmi programasem că mai am de lucru vreo 7 – 10 zile, nu trei câte îmi lăsase profa la dispoziţie. Nu mai dorm şi mă pun să termin lucrarea pe care deja o uram.

Cu chiu cu vai termin şi plec la Bucureşti cu teza. Mi-o citeşte, zice că mai sunt unele retuşuri, însă o pot susţine în catedră (după legea nouă – comisie).

O susţin, sunt sugestii din partea comisiei, teza este apreciată totuşi. Profa, după susţinere îmi spune că sugestiile comisiei le va analiza ea dacă sunt de utilizat sau nu, însă eu să fac modificările şi corecturile ei.

Mă întorc acasă şi mă apuc din nou de şlefuit. După câteva zile mă sună o colegă. A vorbit cu profa şi ne-a transmis că putem aduce modificările până pe 8 iulie, nu pe 20 iunie cât ne spusese iniţial. Făcând legătura cu faptul că termenul final s-a prelungit până în septembrie, trag concluzia că vrea să ne amâne susţinerea finală – stilul ei este să te ţină până în ultima secundă. Bănuiala se confirmă într-o discuţie telefonică (care a avut loc chiar ieri).

Viaţa mea din ultimele luni s-ar rezuma cam aşa: dimineaţa mă îmbrac şi plec la instanţă, car după mine servieta de avocat şi rucsacul în care am teza printată, stikul cu teza în format electronic şi alte materiale; termin la instanţă plec spre apartamentul alor mei, unde, mai nou, lucrez la teză; pe la ora 18 îmi strâng calabalâcul şi mă îndrept spre casă pt. a-mi plimba copii pe afară.

Nu am povestit până la urmă ce s-a întâmplat astăzi la parchet. De fapt întâmplarea aceasta m-a făcut să mă apuc să scriu pe blog. Am deviat.

Voi reveni.

21 comentarii la “Doctoratul. Ultimele evenimente

  1. we spune:

    mai, bine ca l-ai sustinut!! felicitari!

  2. lascaris spune:

    Stai asa ca a fost doar faza preliminara. Profa vrea sa ma amane cu sustinerea publica in toamna. Itr-un fel e bine. Am timp sa mai slefuiesc la teza, caci in Romania s-a declansat o isterie cu plagiatul, iar acordarea titlului la minister se face dupa o procedura mai complicata si potential periculoasa (in sensul ca statistic au fost create conditile pt cresterea nr. de teze respinse).

  3. we spune:

    cand am citit ca pana si Robert Negoita si-a luat doctoratul, m-a luat asa…la lingurica:) daca si ala a ajuns sa isi dea doctoratul, nu mai e nimic de spus. isteria cu plagiatele a venit si va trece. va va chinui pe voi, astia care mai credeti inca in lucrul facut cum trebuie. pe de-o parte va sufoca cu 100 de declaratii si alte tampenii, pe de alta parte fabricile vor merge mai departe (putem pune pariu, daca vrei).

    pai dupa ce ai sustinut-o in fata catedrei (le-ai luat piscoturi si suc?), ce mai ai de facut? tre scrisa dupa format, nu?
    cate sustineri „finale” mai ai, frate? nu e una si buna?

  4. lascaris spune:

    Elfule, Rober Negoita e parfum… sa vezi ca unu Onaca este doctor (asta daca a terminat, ca de inscris s-a inscris) IN DREPT. Dezgustator!
    Doctoratul in Romania este un pic peste cel in Republica Moldova, acolo se inscriu politistii si asistentii/preparatorii de pe la fac particulare.
    Barem tu ai doctoratul in strainatate, insa eu care m-am chinuit si inca ma mai chinui, sunt onorat sa fac parte din aceeasi categorie cu Onaca si Robert Negoita.
    In privinta plagiatului, isteria ne atinge pe noi fraierii. Eu, de ex, imi trec teza pe capitole printr-un program free, apoi intreaga lucrare o voi scana cu un program special – (35 de euro scanarea).
    In privinta sustinerilor … povestea e lunga. In 2009 am sustinut in catedra, insa in 2010 am preferat sa dau admiterea in avocatura. Asa ca sustinerea a expirat (are valabilitate 1 an).
    Acum urmeaza publicul si gata.

  5. we spune:

    Ok, acum inteleg de ce te canonesc aia asa.

    Onaca, onaca…nu era un scafandru? Ceva lider sindical, parca a vrut sa fie si presedinte? Ctean, nu?

    Hmm…doctoratul in strainatate…e mult de spus aici. Poate iti voi povesti la o cafea. Cum vad eu lucrurile, cu riscul de a repeta: doctoratul tb. sa fie dovada maturitatii tale stiintifice in domeniul respectiv. Dovada ca te tii pe picioare, ca esti in stare sa duci un argument de la A la B si la C. Greul vine dupa aceea – recunoasterea de catre peers. Aici se face diferentierea. Bun, ai doctoratul si ce faci cu el? Ai scuza sa iti pui placuta la usa, cum tin minte care erau (poate mai sunt): prof. dr. ing. Gigel Berlogea, sau „iti tii rangul”? Si tinutul rangului nu se face de catre tine, caci asta a facut-o numai baronul ala care s-a tras de par, ci de peers. Aia, prin comparatie, colaborare, sau competitie, ti-l vor tine. Asa ca chiar daca birocratic vorbind crezi ca esti in aceeasi categorie cu Onaca si Robert, factual lucrurile stau altfel.

    Poa’ sa vina oricine la sustinere? Aici e o ora cu „publicul”, evident si cu comitetul, dupa care urmeaza inca 1 ora de grilling, dupa care se dau sfaturi si se traseaza directive. La mine a fost misto in ora a doua, ca au ajuns profii din comitie sa se certe intre ei: ce este real si ce nu.

  6. lascaris spune:

    La noi, cred ca stii deja, sustinerea doctoratului parcurge doua faze finale: sustinerea in fata comisiei (ce era inainte catera) si sustinerea publica. La mine sustinerea in fata comisiei s-a facut tot dupa moda veche cu toti membrii catedrei – au convocat o sedinta si la inceput ne-au bagat pe noi doctoranzii, raportul sustinerii urmand a fi semnat doar de catre comisie. Comisia a fost formata din cadre ale scolii doctorale (deci o comisie interna).
    Dupa ce am spus cam ce aveam au urmat observatiile si sugestiile.
    Sustinerea publica se face in fata unei comisii din care face parte conducatorul si profesori / conferentiari din cadrul altor universitati.
    In Romania, din cate stiu, sustinerea publica este ceva protocolar -masa si dansul, catedra si frecusul profesorului de dinainte si dupa este partea dificila.
    Ce ma supara pe mine nu este faptul ca Onaca sau Robert Negoita sau mai stiu eu ce politician/afacerist are doctoratul, ci faptul ca eu imi mananc viata cu acest doctorat, ma chinui ca un sarpe decapitat, iar astia au trecut ca voda prin loboda si au obtinut si recunoasterea titlului, iar eu imi trec lucrarea prin doua programe de plagiat de frica sa nu apara ceva aiurea (desi stiu ca am muncit-o singur si tot ce am luat de prin literatura am recunoscut la notele de subsol).
    Adica ei isi vad de viata si afaceri si au titlul de doctor (fara munca), iar eu in loc sa fac bani ma perpelesc cu abstractiuni academice si indeplinesc toate pretentiile profei, doar doar imi da drumul.

    • we spune:

      te inteleg si cred ca te supara. dar nu ai de ce. nu ai cum face altfel decat sa joci dupa regulile jocului. si chiar daca ai fi avut, nu cred ca ai fi recurs la shortcuts. titlul asta este doar partea vizibila a aisbergului. ce nu se vede este munca imensa depusa, nervii facuti, ani buni din viata trecuti prin tocator. just do it, and be done with it.

      nu stiam faza ca inainte e masa si dansul, sau nu am inteles eu bine? daca e asa, e un pic de „imblanzirea zeilor”:)

  7. mulliganoglu spune:

    daca aveti indrumatori precum hotul ala de nastase… si-i mai gasesti si calitati. zau daca te inteleg.

  8. lascaris spune:

    Mulligan, lucrurile sunt complexe.
    Intr-adevar multi conducatori de doctorat in drept sunt corupti, asta pt ca sunt foarte putini in tara, iar cei care au interes sa se inscrie la doctorat sunt (de regula) oameni ocupati si cu bani/influente. Din acest amestec, tinand cont de contextul social al Romaniei, iti dai seama ce iese.
    In cazul meu particular, conducatoarea pe care o am este un exemplu atipic. Este foarte corecta, civilizata, extraordinar de buna si cu o cultura juridica solida. Singurul lucru pe care l-a vrut de la mine a fost sa ma ridic la nivelul ei. Din pacate are o varsta inaintata si este foarte fixista, nu este bine decat ca ea, nu accepta alte variante sau argumente. Avand in vedere ca asta este marele ei defect si nu altele, eu strang din dinti si merg inainte. La sfarsit voi putea spune ca mi-am luat doctoratul in drept cu x si exclusiv pe munca mea.
    In privinta lui Nastase, eu am vrut sa nuantez lucrurile, nu cred ca putem imparti oamenii in exclusiv buni / exclusiv rai. In ciuda faptelor reprobabile, Nastase este un bun jurist.
    P.S. Un detaliu special pt Mulligan: conducatoarea mea i-a fost doctoranda celui mai mare profesor intr-o anumita materie a dreptului(acum mort), iar ea este cel mai mare profesor in viata la momentul de fata in respectivul domeniu.

  9. mulliganoglu spune:

    lascaris, cred ca amesteci lucrurile.

    eu n-am nici o treaba cu dreptul, dar il privesc ca pe o suita de reguli asupra carora am convenit ca sunt bune si ca sustin civilizatia. si ca sa fim civilizati trebuie sa le respectam. toti.

    poate ca si fane spoitoru nu era exclusiv rau, a avut si el o mama care poate l-a iubit etc. si ce?

    mi se pare ciudat ca tocmai tu, care studiezi dreptul, nu stii nimic despre infractori. naste e(ra) un infractor din cupola, ala de neatins, deasupra legii. pe el nu parnaia in sine il sperie (va avea conditii excelente, a+), ci degradarea. dupa prima ora de parnaie va fi la acelasi nivel cu fane capatana, iar la nivelul ala cel mai tare e ala care da cel mai bine cu pumnul, nu cu pixul. diferenta dintre naste si aia care-si bat cuie in cap sau isi infecteaza rani superficiale cu fecale, ca sa stea pe infirmerie, e de mijloace, nu de mentalitate.

    scuze ca m-am intins, dar deja a inceput sa ma scoata din minti lista realizarilor infractorului ala care in state ar fi fost electrocutat pt. ca a distrus si bruma de speranta care mai ramasese. in timpul cat a fost prim ministru a plecat din tara si bruma de inteligenta care mai ramasese.

    • we spune:

      cam asa tin si eu minte perioada nastase. lipsa totala de perspectiva, depresie la toate nivelurile. vazut asta si pe strada de cate ori veneam si repetat de fiecare prieten, amic, cunostinta cu care vorbeam. numai pesedistii talibani, de obicei varsta a III-a, foste persoane „cu raspundere” inainte de ’89, erau mandri cu adrian. uite cata prestanta are, uite ce frumos vorbeste, uite cate limbi stie.
      doi ani sunt prea putini pentru cate a facut. macar atat, sa ii faca, macar ca ceva simbolic.

  10. lascaris spune:

    Mulligan, iti dau dreptate, oricine face tampenii trebuie sa raspunda (proportional cu fapta).
    Nastase deci trebuie sa raspunda si ma bucura sentinta.
    Mi-as dori ca toti cei care au demnitati publice si care au facut sau fac tot felul de fapte (multe penale) sa raspunda in fata instantei.
    we, nu ai inteles bine, topica frazei cred ca este de vina. Vroiam sa spun ca in Romania partea cea mai dificicila este pregatirea tezei, obtinerea ok-ului de la profesorul conducator, sustinerea in comisie, iar ultima etapa – sustinerea publica este oarecum ceva protocolar, unde iti iniviti rudele si prietenii. Masa si dansul se organizeaza DUPA sustinerea publica.
    De regula se merge la un restaurant cu invitatii si comisia. In cazul meu (particular) s-ar putea ca partea cu restaurantul sa fie exclusa, deoarece profa mea este foarte austera si nu ii plac manifestatiile de gen, asa ca dupa vom ciocni un pahar de suc (natural) si gata (nici macar alcool nu agreeaza in jurul ei).
    Nu vreau sa inist foarte mult asupra personalitatii conducatoarei, insa in aceste zile ma aflu sub pecetea ei, toate modificarile pe care le fac la teza sunt in spiritul gandirii ei. Mai zic ceva (pt a ma racori). Este ca o calugarita a dreptului: in liceu (mi-a povestit) ca a hotarat ca in viata ei sa nu acorde atentie lucrurilor materiale (si se referea la preocuparile fetelor pentru haine si alte nimicuri) si tot ce va face in viata sa fie legat doar de lucruri serioase. Promisiunea asta si-a facut-o dupa ce s-a simtit dezamagita de ea pt ca si-a dorit (desi nu isi permitea) o roche precum cea a unei colege.
    Iti dai seama din asta despre ce fel de persoana vorbesc.

  11. we spune:

    pai daca profa este cum spui ca este, de ce te plangi? fii bucuros si mandru ca ai sansa sa faci un doctorat cu un profesionist.

  12. we spune:

    putem sa venim si noi la restaurant?:) daca vrei, aducem bannere de sustinere cand vei avea sustinerea publica:)

  13. lascaris spune:

    Da, este bine ca profa este asa, dar este si greu atunci cand trebuie sa muncesti sub ochiul ei. Peste cativa ani o sa imi aduc aminte cu plecere. Daca o sa fiti disponibili va astept.

  14. mulliganoglu spune:

    lascaris, cum ti se pare guvernarea usl?

  15. lascaris spune:

    Nu mi se pare in nici un fel, caci nu prea m-am uitat la stiri. Se incurca si ei in tot felul de metehne romanesti.

  16. mulliganoglu spune:

    da, nimic important, mici clinciuri

  17. […] Lascaris, avocat notoriu şi proaspăt dottore (Să ne trăieşti!), îmi arată părinteşte că mi-am ascuţit prea tare condeiul asupra neajutoraţilor autori de doctorate ca-să-fie. Las cu regret  stilistica de-o parte, ca să-i explic cum stau lucrurile. […]

  18. Cristina spune:

    Limita nu era 30 iulie, ci 30 septembrie, in care teza trebuia sa fie sustinuta in sedinta publica. Probabil ati fost o promotie ff.veche (2002,2003, 2004, 2005 sau 2006) si vi s-au terminat acei ani de greatie, sau ati facut parte din vreun proiect POSDRU.

  19. lascaris spune:

    Nu am mentionat nicaieri institutia organizatoare (doar orasul), promotia, titlul tezei sau coordonatorul. Daca spuneti de 30 septembrie, inseamna ca aveti idee unde am finalizat doctoratul si care erau termenele (poate chiar mai bine decat mine, este posibil sa ma fi inselat, initial stiu ca era 30 iulie si apoi l-au mutat la 30 sept).
    Interesanta interventie … cu atat mai interesanta, cu cat probabil aveti niste banuieli in printa unor date exacte privind doctoratul meu. Provocator de-a dreptul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s